Suprasolicitarea la locul de muncă poate avea efecte mult mai grave decât vă puteți imagina. Dacă la începutul secolului, cele mai frecvente boli erau cele generate de muncile fizice grele, care solicitau corpul, în prezent, cele mai întâlnite probleme sunt legate de oboseala cronică, atacuri de panică sau diferite suferințe psihice.
Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, mentală și adesea fizică cauzată de stres prelungit sau repetat. Deși este cel mai adesea cauzată de probleme la locul de muncă, poate apărea și în alte domenii ale vieții, cum ar fi parenting-ul sau în relații.
Care sunt cauzele burnout-ului
Burnout-ul nu este doar un rezultat al muncii epuizante, care presupune un număr mare de ore sau o multitudine de sarcini, deși, toate acestea joacă un rol important în instalarea sindromului. Imoralitatea, depresia și letargia apar cel mai adesea atunci când o persoană nu deține controlul asupra modului în care își desfășoară sarcinile la locul de muncă sau acasă. De asemenea, apare atunci când persoana este rugată să îndeplinească sarcini care intră în conflict cu sentimentul de sine.
Burnout-ul este generat de situațiile stresante repetitive. Așa cum definește și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) burnout-ul, ca un fenomen ocupațional care apare din cauza stresului cronic la locul de muncă. OMS a stabilit cele trei criterii prin care stresul de la locul de muncă poate fi clasificat drept burnout. Așadar, angajatul trebuie să experimenteze:
- Energie și/sau epuizare
- Sentimente din ce în ce mai negative față de locul de muncă și/sau sentimentul din ce în ce mai îndepărtat de responsabilitățile de la locul de muncă și de operațiunile la locul de muncă
- O scădere a eficacității profesionale
Statisticile actuale privind burnout la locul de muncă indică faptul că majoritatea angajaților s-au simțit suprasolicitați și epuizați cel puțin o dată în viața lor profesională. Într-un articol realizat de FlexJobs, 75% dintre respondenți s-au confruntat cu acest fenomen, iar 40% au declarat că au fost afectați de burnout în timpul pandemiei.
În continuare, există unele statistici interesante legate de burnout și oferă o perspectivă asupra datelor demografice care pot fi mai ușor expuse riscului. În acest caz, femeile sunt mai susceptibile de a suferi de burnout decât bărbații, cu o rată de 32% până la 28%. Adică, mai mult de jumătate dintre femeile aflate în poziții de conducere se simt mai afectate în mod constant. De asemenea, angajații care lucrează remote sunt mai predispuși la stres și epuizare.
Cum știi dacă treci prin fenometul de burnout?
Epuizarea fizică și mentală, sentimentul de teamă față de muncă și sentimentele frecvente de cinism, furie sau iritabilitate sunt semne cheie ale epuizării. Cei din profesiile medicale pot observa o diminuare a compasiunii față de cei aflați în grija lor. Senzația că nu mai poți să-ți faci treaba în mod eficient poate semnala, de asemenea, burnout. Atunci când muncești prea mult și nu mai ai timp să socializezi sau să te relaxezi, când îi îndepărtezi pe cei din jurul tău, prietenii sau familia, trebuie să îți pui câteva semene de întrebare și să apelezi la specialiști.
Cum deosebești stresul de burnout?
Prin definiție, burnout-ul este o perioadă prelungită de stres, pe care persoanele îl percep a fi iremediabil. Dacă stresul este de scurtă durată sau legat de un anumit scop, cel mai probabil nu este dăunător. În schimb, dacă stresul se simte fără sfârșit și vine cu sentimente de gol, apatie și lipsă de speranță, poate fi un indiciu al epuizării.
Ce trebuie să faci dacă te confrunți cu burnout?
Factorii situaționali sunt cei mai mari contribuitori al sindromului, astfel încât schimbările la locul de muncă, echipă sau la nivel organizațional sunt adesea necesare pentru a scăpa de toate problemele. Cu toate acestea, există câțiva pași pe care îi puteți urma singuri odată ce sunteți conștienți de simptome și de ceea ce le-ar putea provoca.
1. Îngrijire personală
Este esențial să vă realimentați energia fizică și emoțională, acordând atenție somnului, nutriției, exercițiilor fizice, conexiunii sociale și practicilor care promovează echilibrul și bunăstarea, cum ar fi meditația. Cultivarea relațiilor cu ceilalți, adoptarea obiceiurilor de auto-îngrijire și concentrarea asupra hobby-urilor în afara muncii pot ajuta, de asemenea, la restabilirea sentimentului de sine și la atenuarea stresului. Deși îngrijirea de sine arată diferit pentru fiecare persoană în parte, strategiile comune includ: yoga, meditația, masajul, exercițiile fizice, schimbările dietetice, exercițiile fizice, etc.
2. Spune „nu”
După ce ați avut grijă de sănătatea mentală, este posibil ca întoarcerea la birou să fie la fel de epuizantă. Modificarea perspectivei poate amortiza impactul negativ. Atunci când ai prea multe responsabilități, o modalitate foarte eficientă de a reduce stresul este pur și simplu neacceptarea noilor sarcini. Programarea pauzelor regulate și minimizarea multitasking-ului pot ajuta la menținerea limitelor și la reducerea sentimentelor de epuizare.
3. Echilibru între viața personală și cea profesională
Pentru a preveni această etapă de epuizare completă, este esențial să reflectăm și să clarificăm valorile și alegerile personale. Ajustarea programului de lucru sau a locației (prin lucru remote) poate ajuta semnificativ, la fel ca și externalizarea sau partajarea responsabilităților atunci când este posibil. Stabilirea unor limite clare între „muncă” și „viață” – prin a nu verifica e-mailul în afara orelor de program. Este important să controlați volumul de muncă, să găsiți un sens în muncă și să stabiliți limite.
4. Stabilirea conexiunilor
Cel mai bun antidot pentru burnout este căutarea unor interacțiuni interpersonale și a unor dezvoltări personale și profesionale continue. Interacționați cu antrenori sau mentori care vă pot ajuta să identificați și să activați oportunitățile de învățare. Practicarea ascultării empatice, îngrijirea de sine și solicitarea ajutorului de specialitate pot fi cele mai eficiente modalități de a reduce epuizarea acută.
Concluzie
Burnout-ul se poate fi adesea insuportabil. Sentimentul de a fi copleșit este un semnal, nu o sentință pe termen lung. Prin înțelegerea simptomelor, a cauzelor și implementarea acestor strategii, puteți recupera și construi un mediu de lucru agreabil.
