La nivel global, aproape fiecare industrie se confruntă cu o deficiență a forței de muncă. Un raport recent prevede că până în 2035, Germania va suferi o penurie a forței de muncă de 7 milioane de profesioniști calificați. În Marea Britanie, un sondaj ONS a constatat că 13,3% dintre întreprinderi au raportat o deficiență a firței de muncă alături de 1,19 milioane de locuri de muncă vacante în toată țara, „similar cu numărul șomerilor”. Și în SUA, datele Camerei de Comerț și ale Biroului de Statistică a Muncii au constatat că aproximativ 3 milioane de oameni au dispărut din piața muncii americane din 2020. Momentan, există prea multe locuri de muncă fără oameni care să le ocupe.
Lipsa forței de muncă poate fi cauzată de o serie de factori complecși, care variază în funcție de regiune, industrie și condițiile economice. Unele dintre cauzele principale ale lipsei forței de muncă includ:
Schimbări demografice – îmbătrânirea populației în multe țări poate duce la o scădere a forței de muncă. Populația activă tinde să se micșoreze pe măsură ce generațiile mai în vârstă ies din piața muncii, iar tinerii nu reușesc să îi înlocuiască în număr suficient.
Scăderea natalității – Scăderea natalității și intrarea târzie a tinerilor pe piața muncii conduc la o înlocuire dificilă a forței de muncă.
Abilități insuficiente – rata schimbării tehnologice și inovația pot duce la o discrepanță între abilitățile pe care le au angajații și cele cerute de piața muncii. Acest dezechilibru poate duce la o lipsă de angajați calificați în anumite industrii.
Migrația – migrația internațională în scop de muncă peste hotare influențează semnificativ dezvoltarea și funcționalitatea pieței muncii din țară.
Cerere ridicată în anumite industrii – unele industrii, cum ar fi tehnologia, sănătatea sau ingineria, pot avea cereri ridicate pentru angajați calificați, ceea ce poate duce la o lipsă de disponibilitate pe piața muncii.
Educație și formare necorespunzătoare – lipsa unei pregătiri educaționale și de formare adecvate pentru cerințele pieței muncii descurajează candidații care sunt în căutarea unui loc de muncă.
Efectele pandemiei – pandemia COVID-19 a perturbat piața muncii în mod semnificativ, cu închideri temporare ale afacerilor, schimbări în cererea de servicii și adaptarea la lucrul de la distanță.
Cu toate acestea, chiar și aceste motive nu sunt suficiente pentru a explica de ce numărul profesioniștilor șomeri este atât de aproape de numărul de locuri de muncă vacante în Marea Britanie sau de ce există încă 5,7 milioane de șomeri americani. O posibilă explicație: schimbarea incredibil de rapidă.
Strategii pentru combaterea deficitului forței de muncă
Giganți tehnologici precum LinkedIn, Intuit, și IBM s-au orientat către programe de formare pentru persoanele care nu au avut ocazia să aibă acces la educație sau experiența de muncă necesară, dar au potențialul de a se dezvolta și de a deveni profesioniști apreciați.
Cel de-al doilea angajator din lume, Amazon, vine cu un exemplu despre modul în care mentoratele pot fi utilizate pentru dezvoltarea carierei de succes. Programul lor de mentorat a crescut de la 18.800 de participanți în primul său an (2016) la aproape 160.000 în 2022.
La nivel global, 57% dintre angajați afirmă că lipsa oportunităților de dezvoltare a carierei îi poate determina să își schimbe locul de muncă.
În final, lipsa forței de muncă nu este un mit universal, ci o problemă complexă și dinamică în funcție de fiecare regiune, de industrii sau raportată la cerințele economice. Înțelegerea contextului și adaptarea la schimbările pieței muncii reprezintă cheia pentru abordarea eficientă a acestei probleme. Pentru a echilibra oferta și cererea de muncă, este esențial să se adopte o abordare flexibilă, care să integreze învățarea continuă, programe mentorat și recompense.
